- favoáre
- s. f. (sil. -voa-), g.-d. art. favórii; pl. favóruri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
favoare — FAVOÁRE, favoruri, s.f. Avantaj acordat cuiva, cu preferinţă faţă de alţii; dovadă deosebită de bunăvoinţă faţă de cineva; hatâr. ♢ Bilet de favoare = bilet pe baza căruia se poate intra, gratuit sau cu reducere, la un spectacol. ♢ expr. În… … Dicționar Român
avantaj — AVANTÁJ, avantaje, s.n. 1. Folos mai mare pe care îl obţine cineva (în raport cu altul). 2. Favoare, privilegiu de care se bucură cineva sau ceva. 3. Superioritate (a cuiva sau ceva faţă de altcineva sau altceva) bazată pe o situaţie, pe o… … Dicționar Român
favorabil — FAVORÁBIL, Ă, favorabili, e, adj. 1. (Despre acţiuni, fenomene, împrejurări etc.) Care este în favoarea cuiva sau a ceva, care avantajează pe cineva sau ceva. 2. (Despre oameni) Binevoitor faţă de cineva sau de ceva. – Din fr. favorable, lat.… … Dicționar Român
hatâr — HATÂR, hatâruri, s.n. (pop. şi fam.) 1. Plăcere, poftă, plac. ♢ expr. Pentru (sau de, în) hatârul (cuiva sau a ceva) = de dragul (cuiva sau a ceva); pentru a face plăcere (cuiva). (înv.) De hatârul (unui lucru) = mulţumită, datorită, graţie (unui … Dicționar Român
graţie — GRÁŢIE, graţii, s.f. 1. Drăgălăşenie, fineţe, gingăşie demonstrate de o fiinţă în mişcări, atitudini etc.; atracţie particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect, mişcare etc.; farmec. ♢ (În mitologia romană) Cele trei graţii sau… … Dicționar Român
nazar — NAZÁR, nazaruri, s.n. (înv.) Favoare, hatâr. ♢ expr. A avea (pe cineva) la nazar = a acorda protecţie, bunăvoinţă (cuiva), a avea (pe cineva) în graţie. – Din tc. nazar. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NAZÁR s. v. favoare,… … Dicționar Român
octroia — octroiá vb., ind., prez. 3 sg. octroiáză Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic OCTROIÁ vb. I. tr. (jur.) A acorda ca pe o favoare, a conceda o favoare. [pron. tro ia, p.i., 3,6 iază, ger … Dicționar Român
preferenţial — PREFERENŢIÁL, Ă, preferenţiali, e, adj. Care stabileşte o preferinţă, care se acordă cu preferinţă; care se face în favoarea cuiva; de favoare. [pr.: ţi al] – Din fr. préférentiel. Trimis de oprocopiuc, 08.04.2004. Sursa: DEX 98 preferenţiál… … Dicționar Român
gratifica — GRATIFICÁ, gratífic, vb. I. tranz. A acorda cuiva o gratificaţie, o favoare sau o răsplată. ♦ fig. A atribui cuiva ceva. – Din fr. gratifier, lat. gratificare. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 gratificá vb., ind … Dicționar Român
impetraţie — IMPETRÁŢIE s.f. (livr.) Acţiune, intervenţie prin care cineva obţine o favoare, un beneficiu. – Din lat. impetratio, fr. impétration. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 impetráţie s. f., g. d. impetráţiei Trimis de siveco, 10.08.2004.… … Dicționar Român